Să-mi ascuți inima

Scutur perdelele de fum

Aproape în fiecare seară, de la candela vieții.

Pe la miezul nopții, în singurătate, la marginea ceții din care nimic nu se vede

Dau la coasă desculță vis după vis dat pe perete, de tine, diafilm

La care priveam cu ochi rotunzi de sandybel

Așa-ți trebuie, mi-ai zis, dacă mai crezi în unicorni.

Că n-ai avut grijă de noi, e doar un truism, dar măcar să fii călău de ispravă,  să fiu luat o piatră mai mare să-mi ascuți inima bine de tot, să mă taie bine de tot

Nu doar așa, pe jumătate, cât să mă lași între moaște și viu, ca o nevietate, ca o târâtoare cerșind după moarte

Și se hrănește pe întuneric cu albele minciuni, magnifice, crescute dincolo de cascada

Spumoasă și transparentă a sufletului tău ce niciodată nu l-a văzut pe al meu.

One thought on “Să-mi ascuți inima

  1. Evident că fata descrisă în rândurile tale iubește și suferă de dragoste neîmpărtășită. Ce netrebnic s-a purtat astfel cu ea? Dar tot la Eminescu găsim soluția: „Cu o suflare răcorești suspinu-mi, / C-un zâmbet faci gândirea-mi să se-mbete. / Fă un sfârșit durerii… vin’ la sânu-mi.”

?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s